SINDROMUL HANHART

Simptomele sindromului Hanhart

Simptomele principale ale sindromului Hanhart pot fi:

Absența parțială sau completă de degete sau degete de la picioare;

Brate și picioare deformate, parțial sau complet absente;

Limbă mică sau deformată;

Gura mică;

Falcă mică;

Bărbie retrasă;

Unghii fine și deformate;

Paralizia facială;

Dificultăți în înghițire;

Nicio coborâre a testiculelor;

Retardare mentală.

În general, dezvoltarea copilului este considerată normală, iar persoanele cu această boală au o dezvoltare intelectuală normală, fiind capabile să ducă o viață normală, în limitele lor fizice.

Diagnosticul sindromului Hanhart se face, de obicei, în timpul sarcinii, prin ultrasonografie și prin evaluarea semnelor și simptomelor prezentate de copil.

Tratamentul sindromului Hanhart

Tratamentul sindromului Hanhart urmărește corectarea defectelor prezente la copil și îmbunătățirea calității vieții. De obicei, implică participarea unui grup de specialiști, de la pediatri, chirurgi plasticieni, ortopediști și fizioterapeuți, care evaluează cazul fiecărui copil afectat de acest sindrom.

Problemele legate de defectele limbii sau gurii pot fi corectate prin intervenții chirurgicale, aplicarea protezelor, fizioterapie și terapia logopedică pentru a îmbunătăți procesul de mestecare, înghițire și vorbire.

Pentru a trata defectele brațelor și picioarelor, pot fi folosite proteze de braț, picior sau mână pentru a ajuta copilul să se miște, să-și miște brațele, să scrie sau să înțeleagă ceva. Terapia fizică pentru a ajuta copiii să câștige mobilitatea cu motor este foarte importantă.

Suportul familial și psihologic este important pentru dezvoltarea copilului.