Șansele de a avea o boală cardiovasculară, cum ar fi hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă, sunt mai mari cu îmbătrânirea, fiind mai frecvente după vârsta de 60 de ani. Acest lucru se întâmplă nu numai datorită îmbătrânirii naturale a corpului, ceea ce duce la scăderea puterii musculatului cardiac și la creșterea rezistenței vaselor de sânge, dar și datorită prezenței altor probleme cum ar fi diabetul sau colesterolul ridicat.
Astfel, este recomandat să mergeți anual la cardiolog și, dacă este necesar, să aveți examinări cardiace de la vârsta de 45 de ani pentru a detecta modificările precoce care pot fi tratate înainte de apariția unei probleme mai grave. Vedeți când să faceți un control cardiovascular.
1. Presiune înaltă
Tensiunea arterială ridicată este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la vârstnici, fiind diagnosticată atunci când tensiunea arterială este mai mare de 140 x 90 mmHg în 3 evaluări consecutive. Înțelegeți cum puteți afla dacă aveți tensiune arterială crescută.
Această problemă, în majoritatea cazurilor, este cauzată de aportul excesiv de sare în dieta asociată cu stilul de viață sedentar și istoria familiei. În plus, persoanele cu o dietă bine echilibrată pot dezvolta boala din cauza îmbătrânirii vaselor, care sporesc presiunea asupra inimii și împiedică contracția cardiacă.
Deși rareori cauzează simptome, tensiunea arterială crescută trebuie controlată, deoarece poate provoca alte probleme mai grave, cum ar fi insuficiența cardiacă, anevrismul aortic, disecția aortică, accident vascular cerebral, de exemplu.
2. Insuficiență cardiacă
Dezvoltarea insuficienței cardiace este adesea legată de prezența tensiunii arteriale necontrolate sau a altor boli cardiace netratate, care slăbesc mușchiul inimii și împiedică activitatea inimii, ceea ce face dificilă pomparea sângelui.
Această boală cardiacă produce, de obicei, simptome cum ar fi oboseala progresivă, umflarea picioarelor și a picioarelor, senzația de dificultăți de respirație la culcare și tuse uscată, care face adesea trezirea individuală noaptea. Deși nu există nici un tratament, insuficiența cardiacă ar trebui tratată pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Vezi cum se face tratamentul.
3. Boala cardiacă ischemică
Boala ischemică de inimă apare atunci când arterele care transporta sânge în inimă devin înfundate și nu reușesc să livreze suficient oxigen muschiului inimii. În acest fel, pereții inimii pot avea scăderea totală sau parțială a contracției, ceea ce duce la dificultatea pompării cardiace.
Afecțiunile cardiace sunt adesea mai frecvente atunci când aveți colesterol ridicat, dar persoanele cu diabet zaharat sau hipotiroidism sunt, de asemenea, mai susceptibile de a avea boala care produce simptome cum ar fi dureri toracice constante, palpitații și oboseală excesivă după ce au mers pe jos sau au urcat pe scări.
Această boală ar trebui întotdeauna tratată de un cardiolog, evitând dezvoltarea de complicații mai grave, cum ar fi insuficiența cardiacă decompensată, aritmii sau chiar stop cardiac.
4. Valvopatie
Cu vârsta înaintată, bărbații cu vârsta peste 65 de ani și femeile de peste 75 de ani au o probabilitate mai mare de a acumula calciu în supapele inimii care sunt responsabile de controlul trecerii sângelui în și în vasele corpului. Când se întâmplă acest lucru, supapele se îngroașă și se întăresc, deschizându-se cu mai multă dificultate și făcând dificilă trecerea sângelui.
În aceste cazuri, simptomele pot să apară lent. Datorită dificultății de a trece sângele, se produce acumularea, ducând la dilatarea pereților inimii și, în consecință, la pierderea forței musculare a inimii, având ca rezultat insuficiența cardiacă.
Astfel, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, chiar dacă nu au probleme cardiace sau simptome, ar trebui să aibă consultații periodice cu cardiologul pentru a evalua funcționarea inimii, astfel încât să detecteze probleme care sunt silențioase sau nu sunt încă foarte avansate.
5. Aritmie
Aritmia poate apărea la orice vârstă, cu toate acestea, este mai frecventă la vârstnici datorită reducerii celulelor specifice și degenerării celulelor care conduc impulsurile nervoase care determină inima să se contracteze. În acest fel, inima poate începe să se contracte neregulat sau să bată mai rar, de exemplu.
În mod normal, aritmia nu cauzează simptome și poate fi identificată doar după un examen electrocardiografic, de exemplu. Cu toate acestea, în cazuri mai severe, simptome precum oboseală constantă, durere în gât sau durere în piept, de exemplu. În aceste cazuri, se recomandă tratamentul pentru ameliorarea simptomelor.
Înțelegeți cum sunt tratate aritmiile cardiace.
