Omfaloscele corespund malformației peretelui abdominal în timpul procesului de dezvoltare fetală, fiind observată prezența organelor, cum ar fi intestinul, ficatul și splina, în afara cavității abdominale.
Această boală congenitală poate fi diagnosticată între gestația a 8-a și a 12-a prin intermediul studiilor de imagistică efectuate în timpul sarcinii și diagnosticul precoce este eficient în ceea ce privește pregătirea personalului medical pentru naștere, deoarece este probabil ca bebelușul să fie prezentat la operație după naștere pentru a pune organul în locul său corect, evitând complicațiile.
Principalele cauze
Cauza omfalcolei nu este încă foarte bine stabilită, totuși aceasta se produce în timpul dezvoltării fetale și se poate datora schimbării poziționării intestinului, rămasă în partea exterioară a cavității abdominale. În unele cazuri, se poate observa nu numai intestinul din cavitatea abdominală, ci și alte organe, în special ficatul și splina. Aceste organe sunt acoperite de o membrană care, dacă este ruptă, poate duce la procese infecțioase grave.
În unele cazuri, omfalocelul poate fi legat și de alterarea genetică, fiind considerată nu doar o boală congenitală, ci și genetică.
Cum este diagnosticul?
Omfalcocelul poate fi diagnosticat în timpul sarcinii, în special între a 8-a și a 12-a sarcină, prin intermediul examenului cu ultrasunete. După naștere, omfalcocelul poate fi perceput prin examinarea fizică efectuată de medic, în care se observă prezența de organe în afara cavității abdominale.
După evaluarea gradului de omfalcocel, medicul determină cea mai bună abordare terapeutică, iar intervenția chirurgicală se efectuează imediat, când este mică sau în etape, când omfalocelul este extins. În plus, medicul poate efectua alte teste, cum ar fi ecocardiografia, radiografiile și testele de sânge, de exemplu pentru a verifica alte boli, cum ar fi modificări genetice, hernie diafragmatică și defecte cardiace, de exemplu.
Cum se face tratamentul?
Tratamentul se face prin intervenție chirurgicală, care se poate face imediat după naștere sau după câteva săptămâni sau luni, în funcție de amploarea omfalocelului, de alte afecțiuni pe care copilul le poate avea și de prognosticul medicului. Este important ca tratamentul să se facă cât mai curând posibil pentru a evita posibilele complicații, cum ar fi moartea țesutului intestinal și infecția.
Astfel, atunci când este o omfalcocelă minoră, adică atunci când numai o porțiune a intestinului este în afara cavității abdominale, intervenția chirurgicală se face imediat după naștere și are drept scop plasarea organului în locul corect și apoi închiderea cavității abdominale .
În cazul omfalocelului sever, adică atunci când nu numai intestinul, ci și ficatul și splina sunt din cavitatea abdominală, operația se face în etape, astfel încât să nu împiedice dezvoltarea copilului. Acest lucru se datorează faptului că, dacă toate organele sunt plasate la un moment dat, abdomenul bebelușului este posibil să nu se mențină. Cavitatea abdominală este de asemenea închisă prin intervenție chirurgicală după ce toate organele sunt plasate în interiorul cavității abdominale.
În plus față de îndepărtarea chirurgicală, medicul poate recomanda ca un unguent antibiotic să fie plasat cu grijă în punga care acoperă organele expuse pentru a reduce riscul de infecție, care poate fi gravă mai ales atunci când membrana acoperă organele este rupt.
