Gastropareza, numită și sindrom de întârziere a golirii gastrice, este o boală care modifică mișcările stomacului care duc alimentele în intestin, încetinind sau oprind mișcările datorită unei probleme care afectează nervii care controlează activitatea stomacului, rezultând apariția a unor simptome precum greață, vărsături, senzație constantă de stomac plin, acumularea de gaze și disconfort abdominal.
Cauza exactă a acestei boli este necunoscută, dar este mai frecventă la persoanele care suferă de diabet de tip 1 și tip 2, dând naștere la gastropareză diabetică. În plus, unele antidepresive sau medicamente pentru tensiunea arterială crescută, cum ar fi blocantele canalelor de calciu, pot provoca gastropareză.
Tratamentul gastroparezei se face cu medicamente indicate de gastroenterolog, pe lângă hrana adecvată, care trebuie ghidată de un nutriționist, pentru a evita posibilele complicații care pot afecta calitatea vieții persoanei.
Principalele simptome
Principalele simptome ale gastroparezei apar deoarece stomacul este incapabil să efectueze mișcările de digerare și trimitere a alimentelor în intestin, principalele fiind:
- Greaţă;
- Vărsături;
- Respiratie urat mirositoare;
- Durere abdominală;
- Senzație de a fi plin chiar și după ce ai mâncat o masă mică;
- Senzație de stomac greu, chiar dacă ultima masă a fost mâncată cu multe ore în urmă;
- Producție excesivă de gaze.
În plus, persoanele cu gastropareză severă pot prezenta, de asemenea, pierderea în greutate sau apetitul și semne de deshidratare, cum ar fi simptome de slăbiciune, amețeli și uscăciunea gurii.
Cum se confirmă diagnosticul
Diagnosticul gastroparezei este pus de către gastroenterolog pe baza simptomelor și istoricului medical, luând în considerare vârsta persoanei, precum și prezența diabetului zaharat sau a intervențiilor chirurgicale anterioare în regiunea abdominală. În plus, pot fi comandate teste pentru a determina nivelul zahărului din sânge și al hormonilor, cum ar fi tiroxina și triiodotironina, de exemplu.
Alte teste pe care medicul le poate comanda sunt măsurarea golirii gastrice, scintigrafie, endoscopie, ultrasunete sau radiografie cu contrast, pentru a evalua aspectul stomacului sau dacă persoana are alimente nedigerate în stomac după postul de câteva ore și cât durează necesită ca alimentele să treacă în intestin.
Aceste teste permit medicului să excludă alte boli, cum ar fi ulcerul gastric sau obstrucția mecanică, sindromul intestinului iritabil, indigestia sau refluxul gastroesofagian, de exemplu.
Cauze posibile
Majoritatea cazurilor de gastropareză au o cauză necunoscută și, prin urmare, sunt cunoscute sub numele de gastropareză idiopatică. Cu toate acestea, poate fi asociat cu diabetul zaharat, deoarece nivelurile ridicate de glucoză din sânge pot inhiba golirea gastrică din cauza leziunilor care provoacă nervi care controlează mișcările stomacului, provocând gastropareză diabetică. O altă posibilă cauză a gastroparezei este posibila afectare a nervilor care controlează stomacul la persoanele care au suferit un anumit tip de intervenție chirurgicală gastrică.
În plus, utilizarea unor medicamente, cum ar fi antidepresive, opioide sau blocante ale canalelor de calciu, de exemplu, poate fi, de asemenea, legată de dezvoltarea gastroparezei.
Cum se face tratamentul
Tratamentul gastroparezei trebuie făcut de un gastroenterolog care poate indica utilizarea medicamentelor care măresc tranzitul intestinal, cum ar fi eritromicina, domperidona sau cisapridul, sau antiemetice precum metoclopramida, pentru a controla greața și vărsăturile. În plus, pot fi indicate și injecții cu toxină botulinică și ședințe de stimulare electrică gastrică.
Medicul poate recomanda, de asemenea, persoanei să reducă dimensiunea porțiilor alimentare și să aibă o dietă ușoară, săracă în grăsimi, bogată în fibre solubile și care este în mare parte lichidă, pentru a asigura aprovizionarea adecvată cu substanțe nutritive, pentru a menține hidratarea alimentelor. corpului și facilitează golirea gastrică. La fel, este de asemenea important să se controleze nivelul zahărului din sânge, în special la persoanele cu diabet zaharat. Aflați cum să controlați diabetul.
În cele mai severe cazuri de gastropareză, în care persoana nu este capabilă să se hrănească pe cale orală, poate fi necesar să se facă hrănirea cu sânge pentru a furniza toți nutrienții de care are nevoie persoana și pentru a evita complicații precum deshidratarea sau malnutriția. Aflați cum se face hrănirea cu sânge și grija care trebuie acordată.
În plus, medicul poate recomanda, de asemenea, o intervenție chirurgicală pentru a facilita golirea gastrică și poate fi indicat în cazurile în care nu există nicio îmbunătățire cu alte opțiuni de tratament.
Posibile complicații
Complicațiile gastroparezei pot apărea atunci când tratamentul nu este efectuat sau când instrucțiunile medicului nu sunt respectate, ceea ce poate duce la malnutriție și deshidratare datorită vărsăturilor constante, malabsorbției medicamentelor, variații drastice ale nivelului zahărului din sânge sau acumulării de fibre nedigerate în stomac , pe lângă înrăutățirea calității vieții.
V-au fost utile aceste informații?
da nu
Parerea ta este importanta! Scrie aici cum ne putem îmbunătăți textul:
Alte intrebari? Faceți clic aici pentru a primi răspuns.
E-mail în care doriți să primiți un răspuns:
Verificați e-mailul de confirmare pe care vi l-am trimis.
Numele dumneavoastră:
Motivul vizitei:
--- Alegeți-vă motivul --- Boala Trăiți mai bine Ajutați o altă persoană Câștigați cunoștințe
Ești un profesionist din domeniul sănătății?
NuMedicianFarmaceutic Asistent medical NutriționistBiomedicalFizioterapeutFrumuset
Bibliografie
- TRONCON, L. E. din A. Gastropareza: revizuirea aspectelor legate de concept, etiopatogenie și management clinic. Revista Asociației Medicale din Brazilia. 43. 3; 228-236, 1997
- PARKMAN, Henry; HASLER, William; FISHER, Robert. Revizuire tehnică privind diagnosticul și tratamentul gastroparezei. Asociația Americană de Gastroenterologie. LXX. III; 325-360, 2005
- BOSCA, Marta; MARTI, Lidia; MINÍGUEZ, Miguel. Abordare diagnostică și terapeutică a pacientului cu gastropareză. Vol.XXX. VI.ed;. Elsevier, 2007. 351-359.
- CAMILLERI, Michael; și colab. Ghid clinic: Managementul gastroparezei. Jurnalul American de Gastroenterologie. 108. 1; 18-37, 2013
- MASAOKA, Tatsuhiro; TACK, ian. Gastropareză: concepte actuale și management. Intestin și ficat. Vol.III. III.ed; 166-173, 2009. Gastropareza: concepte actuale și management. Intestin și ficat. 3. 3; 166-173, 2009
- CESARINI, P.R.; FERREIRA, S. R. G. Gastropareza diabetică. Rev Ass Med Brasil. 43. 2; 163-168, 1997