Hemoragia hemoragică este un tip de accident vascular cerebral, denumit și accident vascular cerebral, în care sângerarea are loc în jurul sau în interiorul creierului din cauza ruperii unui vas de sânge, de obicei o arteră a creierului. Aflați mai multe despre accident vascular cerebral hemoragic.
Este un eveniment grav, cauzat de obicei de o lovitură la cap, care poate duce la o stare de inconștiență profundă, precum și grețuri, vărsături, scăderea frecvenței cardiace și pierderea echilibrului.
Diagnosticul se face prin teste de imagistică, cum ar fi tomografie computerizată, rezonanță magnetică și angiografie cu sau fără contrast. În alte cazuri, medicul poate solicita încă puncție lombară.
Tratamentul hemoragiei cerebrale este de obicei chirurgical și vizează eliminarea sângelui și a cheagurilor pentru a reduce presiunea din creier cauzată de sângerare.
Simptome principale
Simptomele hemoragiei cerebrale depind de mărimea sângerării și sunt de obicei:
- Cefalee severă care poate dura câteva zile;
- Amorțeală sau furnicături în orice parte a corpului;
- vărsături;
- Pierderea soldului;
- Tremurând în mâini;
- Scăderea frecvenței cardiace;
- Slăbiciunea generalizată;
- Umflarea unei părți a nervului optic, care poate duce la o viziune întunecată timp de câteva secunde, a diminuat vederea sau orbirea;
În condiții mai severe se pot întâmpla convulsii bruște epileptice sau o pierdere profundă și prelungită de conștiență în care persoana nu poate răspunde la stimuli.
Hemoragia creierului lasă sechele?
După sângerare, unii oameni pot avea sechele, cum ar fi dificultăți de vorbire, înghițire, mers pe jos, desfășurări de activități zilnice sau paralizii.
De îndată ce apar primele simptome de hemoragie cerebrală, trebuie să mergeți imediat la medic, astfel încât tratamentul să poată fi inițiat, deoarece severitatea sechelelor depinde de gradul de sângerare.
Cel mai bun mod de a evita apariția hemoragiei cerebrale și, în consecință, a continuării acesteia, este de a efectua activități fizice și de a avea o dietă sănătoasă și echilibrată, cu conținut scăzut de grăsimi și sare.
Cauzele hemoragiei cerebrale
Principala cauză a hemoragiei cerebrale este traumatismul capului, dar există și alte condiții care pot favoriza sângerarea, cum ar fi:
- Presiune ridicată;
- Factori genetici;
- Consumul de alcool;
- Utilizarea de droguri, cum ar fi cocaina și amfetamina;
- Angiopatia amiloidă, care este inflamația vaselor mici în creier;
- Bolile de sânge, cum ar fi trombocitmia și hemofilia, care fac procesul de coagulare dificil;
- Utilizarea anticoagulantelor, deoarece fac dificilă coagularea, ceea ce poate favoriza sângerarea;
- Brain tumori.
O altă cauză frecventă a hemoragiei cerebrale este anevrismul, care este dilatarea într-un vas de sânge. Această dilatare face ca pereții acestui vas să devină subțiri și fragili și se pot rupe în orice moment, cu sângerare.
Cel mai frecvent simptom al anevrismului este durerea de cap. Unii oameni spun că simt capetele lor fierbinți, ca și cum ar fi un fel de scurgeri. Aflați mai multe despre semnele și tratamentul anevrismului cerebral.
Cum se face diagnosticul?
Diagnosticul se face prin efectuarea de teste de imagistică, cum ar fi rezonanța magnetică, tomografia computerizată și angiografia cu sau fără contrast.
Imagistica prin rezonanță magnetică permite vizualizarea edemului în jurul leziunii și, prin urmare, gradul de leziune este cunoscut. Tomografia computerizată este importantă pentru ca medicul să poată verifica hemoragia și, astfel, să diferențieze accidentul hemoragic de accident vascular cerebral ischemic. Vedeți ce cauzează accidentul vascular cerebral și cum să îl evitați.
Angiografia este examenul de diagnostic care facilitează vizualizarea interiorului vaselor de sânge, fiind capabil să evalueze forma, prezența malformațiilor și, de asemenea, să diagnosticheze anevrismul, de exemplu. Înțelegeți cum se efectuează angiografia și ce este pentru angiografie.
Unele persoane cu hemoragie cerebrală prezintă totuși rezultate normale în RMN sau tomografie computerizată. Prin urmare, medicul poate solicita o puncție lombară, care este eliminarea lichidului cefalorahidian din osul șoldului, pentru a putea evalua CSF, deoarece în hemoragia cerebrală sângele are în CSF.
Cum să tratăm
Tratamentul pentru hemoragia cerebrală se face, de obicei, cu o intervenție chirurgicală pentru eliminarea sângelui și a cheagurilor și scăderea presiunii din creier cauzată de sângerare.
În plus față de intervenția chirurgicală, medicul poate indica tratamentul cu medicamente pentru controlul presiunii, crizelor și posibilelor infecții. În cazuri mai severe, pot fi indicate și transfuzii de sânge.
Pentru a îmbunătăți calitatea vieții după sângerare în creier și pentru a evita rănirea, este important să mergeți la fizioterapeut sau terapeut ocupațional. Iată ce înseamnă recuperarea după un accident vascular cerebral.
Principalele tipuri de hemoragie cerebrală
Excesul de sânge irită țesutul cerebral și duce la formarea edemului, care este acumularea de lichide. Excesul de sânge și lichide crește presiunea asupra țesutului cerebral, încetinește circulația sângelui prin sistemul nervos și ucide celulele creierului. Hemoragia cerebrală poate fi clasificată în funcție de locația care apare în:
1. hemoragie intraparenchimală sau intracerebrală
Acest tip de sângerare este cel mai probabil să se întâmple la vârstnici și este atunci când sângerarea se află în interiorul creierului. Acesta este cel mai grav tip, dar și cel mai frecvent tip de populație. De obicei apare din cauza tumorilor, tulburărilor de coagulare și a vaselor malformate.
2. Hemoragie intraventriculară
Hemoragia intraventriculară are loc în ventricule cerebrale, care sunt cavități cerebrale în care apare producerea de lichid cefalorahidian. Acest tip de sângerare apare, de obicei, la sugari prematuri, la 48 de ore după naștere, și a avut unele complicații de îndată ce s-au născut, cum ar fi sindromul de detresă respiratorie, în care copilul se naște cu plămâni imaturi, hipertensiune arterială și colapsul pulmonar, care este o complicație respiratorie în care nu există suficient spațiu de aer. Aflați mai multe despre colapsul pulmonar.
3. Hemoragia subarahnoidă
Această hemoragie apare, de obicei, din cauza ruperii unui anevrism, dar poate fi și rezultatul unei lovituri și se caracterizează prin sângerare în spațiul dintre două straturi ale meningelor, arahnoidului și pia mater.
Dura, arahnoid și pia mater sunt straturile constitutive ale meningelor, care sunt membrane care aliniază și protejează sistemul nervos central. Hemoragia subarahnoidă apare de obicei la persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani.
4. Hemoragie subdurală
Hemoragia subdurală are loc în spațiul dintre straturile dura și stratul arachnoid al meningelor și este cel mai frecvent rezultat al traumei.
5. Sângerare epidurală
Această sângerare apare între dur și craniu și este mai frecventă la copii și adolescenți ca urmare a unui craniu fracturat.
