Sindromul de încarcerare sau sindromul blocat este o boală neurologică rară, în care apare paralizia în toți mușchii corpului, cu excepția mușchilor care controlează mișcarea ochilor sau a pleoapelor.
În această boală, pacientul este „prins” în propriul corp, incapabil să se miște sau să comunice, dar rămâne conștient, observând tot ce se întâmplă în jurul său și memoria lui rămâne intactă. Acest sindrom nu are leac, dar există proceduri care pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții persoanei, cum ar fi un fel de cască care poate identifica de ce are nevoie persoana respectivă, astfel încât să poată fi asistată.
Cum se știe dacă este acest sindrom
Simptomele sindromului încarcerării pot fi:
- Paralizia mușchilor corpului;
- Incapacitatea de a vorbi și de a mesteca;
- Brațe și picioare rigide și întinse.
În general, pacienții sunt capabili să își miște ochii doar în sus și în jos, deoarece chiar și mișcările laterale ale ochilor sunt compromise. Persoana simte, de asemenea, durere, dar este incapabilă să comunice și, prin urmare, este incapabilă să contureze orice mișcare, ca și cum nu ar fi simțit nici o durere.
Diagnosticul se face pe baza semnelor și simptomelor prezentate și poate fi confirmat cu examene, cum ar fi imagistica prin rezonanță magnetică sau tomografia computerizată, de exemplu.
Ce cauzează acest sindrom
Cauzele Sindromului Încarcerării pot fi leziuni cerebrale traumatice, după un accident vascular cerebral, efecte secundare ale medicamentelor, scleroză laterală amiotrofică, leziuni ale capului, meningită, hemoragie cerebrală sau mușcătură de șarpe. În acest sindrom, informațiile pe care creierul le trimite corpului nu sunt pe deplin captate de fibrele musculare și, prin urmare, corpul nu răspunde la ordinele trimise de creier.
Cum se face tratamentul
Tratamentul sindromului încarcerării nu vindecă boala, dar ajută la îmbunătățirea calității vieții persoanei. În prezent, pentru a facilita comunicarea, se utilizează tehnologii care pot traduce prin semnale, cum ar fi clipirea, ceea ce gândește persoana în cuvinte, permițând celeilalte persoane să o înțeleagă. O altă posibilitate este de a utiliza un fel de capac cu electrozi pe cap care interpretează ceea ce gândește persoana astfel încât să poată fi asistat.
Se poate folosi și un dispozitiv mic care are electrozi lipiți de piele care sunt capabili să promoveze contracția musculară pentru a reduce rigiditatea acesteia, dar este dificil pentru persoana respectivă să-și recupereze mișcarea și majoritatea mor în primul an după boală a apărut. Cea mai frecventă cauză de deces se datorează acumulării de secreții în căile respiratorii, care se întâmplă în mod natural atunci când persoana nu se mișcă.
Astfel, pentru a îmbunătăți calitatea vieții și a evita această acumulare de secreții, se recomandă ca persoana să urmeze fizioterapie motorie și respiratorie de cel puțin 2 ori pe zi. O mască de oxigen poate fi utilizată pentru a facilita respirația și hrănirea trebuie făcută cu tubul, necesitând utilizarea scutecelor pentru a conține urină și fecale.
Îngrijirea trebuie să fie aceeași cu cea a unei persoane inconștiente la pat, iar dacă familia nu oferă acest tip de îngrijire, persoana poate muri din cauza infecțiilor sau a acumulării de secreții în plămâni, care poate provoca pneumonie.
V-au fost utile aceste informații?
da nu
Parerea ta este importanta! Scrie aici cum ne putem îmbunătăți textul:
Alte intrebari? Faceți clic aici pentru a primi răspuns.
E-mail în care doriți să primiți un răspuns:
Verificați e-mailul de confirmare pe care vi l-am trimis.
Numele dumneavoastră:
Motivul vizitei:
--- Alegeți-vă motivul --- Boala Trăiți mai bine Ajutați o altă persoană Câștigați cunoștințe
Ești un profesionist din domeniul sănătății?
NuMedicianFarmaceutic Asistent medical NutriționistBiomedicalFizioterapeutFrumuset
