Pneumonia bilaterală este o situație în care există infecție și inflamație a ambilor plămâni de către microorganisme și, prin urmare, este considerată mai gravă decât pneumonia obișnuită, deoarece este asociată cu scăderea capacității respiratorii. Ca urmare, există o scădere a cantității de oxigen care circulă în corp, inclusiv în creier, ceea ce poate duce la modificări ale nivelului de conștiință al persoanei.
Acest tip de pneumonie este mai frecvent la persoanele cu sistem imunitar slăbit, precum bebelușii, persoanele în vârstă sau persoanele care au boli cronice care pot interfera cu funcționarea sistemului imunitar.
Cauzele pneumoniei bilaterale sunt aceleași cu cele ale pneumoniei comune, care poate fi cauzată de viruși, bacterii sau ciuperci, totuși, deoarece simptomele sunt mai severe, tratamentul se face de obicei într-un mediu spitalicesc, astfel încât persoana să fie monitorizată și primește oxigen, deci este posibil să se reducă riscul de complicații, cum ar fi infecția generalizată, stopul respirator sau revărsatul pleural, de exemplu.
Principalele simptome
Simptomele pneumoniei bilaterale sunt legate în principal de capacitatea de respirație a persoanei, care poate fi destul de compromisă, deoarece ambii plămâni sunt compromise. Principalele simptome ale pneumoniei bilaterale sunt:
- Febra mai mare de 38ºC;
- Tuse cu multă flegmă;
- Mare dificultate în respirație;
- Creșterea frecvenței respiratorii;
- Oboseală ușoară și intensă.
Atunci când persoana prezintă alte simptome legate de lipsa de oxigen, cum ar fi buzele ușor albăstrui sau nivelurile modificate ale conștiinței, este foarte important să informați pneumologul, astfel încât tratamentul să se poată face cât mai curând posibil, în special cu utilizarea oxigenului măști. Știți cum să recunoașteți simptomele pneumoniei.
Cum se face tratamentul
Tratamentul pentru pneumonia bilaterală trebuie ghidat de pneumolog, fiind definit printr-un sistem care clasifică pacienții în funcție de simptomele descrise și de rezultatele examenelor. Pacienții clasificați ca fiind cu risc scăzut sunt tratați de obicei acasă cu utilizarea de antibiotice, cum ar fi Levofloxacina sau Claritromicina, de exemplu, timpul de utilizare fiind definit de către medic.
În plus, este important ca persoana să rămână în repaus în timpul tratamentului, să bea multe lichide, să pulverizeze cu apă potabilă și să evite spațiile publice sau cu multă poluare, pe lângă purtarea măștilor de protecție ori de câte ori este necesar.
În cazul pacienților clasificați ca severi, în special atunci când pacientul este în vârstă sau are funcția renală afectată, tensiunea arterială și dificultăți mari în efectuarea schimburilor de gaze, tratamentul se efectuează într-un mediu spitalicesc. Tratamentul la spital durează de obicei între 1 și 2 săptămâni și poate varia în funcție de răspunsul pacientului la terapie și se face de obicei prin administrarea de oxigen și antibiotice. După externare, tratamentul cu antibiotice trebuie continuat timp de cel puțin o săptămână sau conform recomandărilor pneumologului.
V-au fost utile aceste informații?
da nu
Parerea ta este importanta! Scrie aici cum ne putem îmbunătăți textul:
Alte intrebari? Faceți clic aici pentru a primi răspuns.
E-mail în care doriți să primiți un răspuns:
Verificați e-mailul de confirmare pe care vi l-am trimis.
Numele dumneavoastră:
Motivul vizitei:
--- Alegeți-vă motivul --- Boala Trăiți mai bine Ajutați o altă persoană Câștigați cunoștințe
Ești un profesionist din domeniul sănătății?
NuMedicianFarmaceutic Asistent medical NutriționistBiomedicalFizioterapeutFrumuset
