Nefrita este un set de boli care provoacă inflamarea glomerulilor renale, care sunt structuri ale rinichilor responsabili pentru eliminarea toxinelor și a altor componente ale corpului, cum ar fi apa și mineralele. În aceste cazuri, rinichiul are capacitatea mai mică de a filtra sângele.
Principalele tipuri de nefrită care sunt legate de partea afectată a renală sau de cauza care o cauzează sunt:
- Glomerulonefrita, în care inflamația afectează în primul rând prima parte a aparatului de filtrare, glomerulul, care poate fi acut sau cronic;
- Infertilitatea interstițială sau nefrita tubulointerstițială, în care apare inflamarea în tubulii rinichilor și în spațiile dintre tubuli și glomerul;
- Lupus nefrite, în care partea afectată este, de asemenea, glomerul și este cauzată de eritematos sistemic lupus, care este o boală a sistemului imunitar.
Nefrita poate fi acută atunci când apare rapid datorită unei infecții grave, cum ar fi gâtul streptococ, hepatita sau infecția cu HIV sau cronic, atunci când se dezvoltă lent din cauza leziunilor renale mai severe.
Simptome principale
Simptomele nefritei pot fi:
- Scăderea cantității de urină;
- Urina roșie;
- Transpirații excesive, în special pe față, pe mâini și pe picioare;
- Umflarea ochilor sau a picioarelor;
- Creșterea tensiunii arteriale;
- Prezența sângelui în urină.
Odată cu apariția acestor simptome, trebuie să mergeți imediat la un nefrolog pentru a efectua teste de diagnostic, cum ar fi teste de urină, ultrasunete sau tomografie computerizată, pentru a identifica problema și pentru a iniția un tratament adecvat.
Pe lângă aceste simptome, nefrită cronică poate duce la pierderea apetitului, greață, vărsături, oboseală, insomnie, mâncărime și crampe.
Cauzele posibile
Există mai multe cauze care pot duce la apariția unei nefrite, cum ar fi:
- Utilizarea excesivă a medicamentelor, cum ar fi unele analgezice, antibiotice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, diuretice, anticonvulsivante, inhibitori de calcineurină precum ciclosporină și tacrolimus;
- Infecții cu bacterii, viruși și altele;
- Boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, sindromul Sjogren, boala sistemică IgG4;
- Expunerea prelungită la toxine, cum ar fi litiu, plumb, cadmiu sau acid aristolochic;
În plus, persoanele cu diferite tipuri de nefropatie, cancer, diabet, glomerulopatii, HIV, boala celulelor secera au un risc mai mare de a suferi de nefrita.
Cum se face tratamentul?
Tratamentul depinde de tipul de nefrită și, prin urmare, dacă este o nefrită acută, tratamentul se poate face cu odihnă absolută, controlul tensiunii arteriale și reducerea consumului de sare. Dacă nefrită acută a fost cauzată de o infecție, nefrologul poate prescrie un antibiotic.
deja în cazurile de nefrită cronică, în plus față de controlul tensiunii arteriale, tratamentul se face de obicei cu prescripția medicamentelor antiinflamatorii cum ar fi cortizonul, imunosupresoarele și diureticele și o dietă cu restricție de sare, proteine și potasiu.
Medicul nefrolog trebuie să fie consultat în mod regulat deoarece nefrită cronică cauzează adesea insuficiență renală cronică. Vezi semnele care pot indica insuficiență renală.
Cum să preveniți nefrită
Pentru a preveni apariția nefritei, ar trebui să evitați fumatul, să reduceți stresul și să nu luați medicamente fără sfatul medicului deoarece multe dintre ele pot provoca afecțiuni ale rinichiului.
Persoanele care suferă de boli, în special cele ale sistemului imunitar, ar trebui să facă tratamentul adecvat și să consulte medicul în mod regulat, pentru a monitoriza tensiunea arterială și pentru a face examene regulate la rinichi. Medicul poate recomanda, de asemenea, modificări ale dietei, cum ar fi consumul de proteine, sare și potasiu mai puțin.
