Retenția mentală severă se caracterizează prin coeficientul de inteligență (IQ) cuprins între 20 și 35 de ani. În acest caz, persoana nu vorbește aproape nimic și are nevoie de îngrijire pe tot parcursul vieții, fiind întotdeauna dependentă și incapabilă.
Nu poate fi înscrisă în școala obișnuită, deoarece nu poate învăța, vorbi sau înțelege până la un grad care să poată fi evaluat, necesitând mereu un suport profesional specializat pentru a putea dezvolta și învăța cuvinte esențiale, cum ar fi chemarea mamei, la baie, de exemplu.
Semne, simptome și caracteristici
În cazul unei întârzieri mintale severe, copilul are o întârziere în dezvoltarea motorului și nu poate învăța întotdeauna să stea singur sau să vorbească, de exemplu, astfel încât acesta nu are autonomie și are nevoie zilnic de sprijinul părinților sau al altor îngrijitori. Ei au nevoie de sprijin pentru a se imbraca, manca si grija pentru igiena personala pentru o viata.
Diagnosticul retardului mental sever sau grav este încă în copilărie, dar poate fi confirmat numai după vârsta de 5 ani, ceea ce este momentul în care se poate efectua testul IQ. Înainte de această etapă, copilul poate fi diagnosticat cu o întârziere în dezvoltarea psihomotorie și pot fi efectuate teste de sânge și imagistice care pot dezvălui alte tulburări cerebrale și bolile asociate care necesită tratamente specifice, cum ar fi autismul.
Tabelul următor prezintă unele caracteristici și diferențe de tipuri de retard mintal:
Grad de angajare | IQ | Vârsta mintală | comunicare | educație | Auto-îngrijire |
lumină | 50 - 70 | 9 până la 12 ani | Vorbește cu dificultate | Clasa a 6-a | Complet posibil |
moderat | 36-49 | 6 la 9 ani | Ea variază foarte mult | Clasa a II-a | posibil |
serios | 20 - 35 | 3 până la 6 ani | Nu vorbește aproape nimic | x | educabil |
adâncime | 0 - 19 | până la 3 ani | Nu pot vorbi | x | x |
Tratamente pentru retard mintal sever
Tratamentul pentru retard mental mintal trebuie indicat de medicul pediatru și poate implica folosirea medicamentelor pentru a controla simptomele și alte afecțiuni care pot fi prezente, cum ar fi epilepsia sau tulburările de somn. Stimularea psihomotorie este de asemenea indicată, ca și terapia ocupațională pentru îmbunătățirea calității vieții copilului și a familiei sale.
Speranța de viață a unui copil cu retard mintal grav nu este foarte lungă, dar depinde foarte mult de alte boli asociate și de tipul de îngrijire pe care o pot obține.