Disartria este o tulburare de vorbire, de obicei cauzată de o tulburare neurologică, cum ar fi un accident vascular cerebral, paralizie cerebrală, boala Parkinson, miastenia gravis sau scleroza laterală amiotrofică, de exemplu.
O persoană cu disartrie este incapabilă să articuleze și să pronunțe bine cuvintele datorită unei modificări a sistemului responsabil de vorbire, care implică mușchii gurii, limbii, laringelui sau corzilor vocale, care pot provoca dificultăți în comunicare și izolare socială.
Pentru a trata disartria, este important să efectuați exerciții de kinetoterapie și să urmați cu un logoped, ca modalitate de a exercita limbajul și de a îmbunătăți sunetele emise și, de asemenea, este esențial ca medicul să identifice și să trateze ceea ce a cauzat această schimbare.
Cum se identifică
În dizartrie se produce o schimbare în producția de cuvinte, cu dificultăți în mișcarea limbii sau a mușchilor feței, generând semne și simptome precum vorbirea lentă, neclară sau neclară. În alte cazuri, vorbirea poate fi accelerată sau bombănită, la fel cum poate fi foarte redusă sau șoptită.
În plus, disartria poate fi însoțită de alte modificări neurologice, cum ar fi disfagia, care este dificultate la înghițirea alimentelor, dislalia, care este o modificare a pronunției cuvintelor, sau chiar afazia, care este o schimbare în exprimarea sau înțelegerea limbajului. Înțelegeți ce este dislalia și cum să o tratați.
Tipuri de disartrie
Există diferite tipuri de disartrie, iar caracteristicile lor pot varia în funcție de localizarea și mărimea leziunii neurologice sau a bolii care cauzează problema. Principalele tipuri includ:
- Disartrie flacidă: este o disartrie care produce în general o voce răgușită, cu puțină putere, nazală și cu emisie imprecisă de consoane. De obicei, se întâmplă în afecțiuni care provoacă leziuni ale neuronului motor inferior, cum ar fi miastenia gravis sau paralizia bulbară, de exemplu;
- Disartrie spastică: tinde și ea să provoace o voce nazală, cu consoane inexacte, pe lângă vocale distorsionate, generând o voce tensionată și „sugrumată”. Poate fi însoțită de spasticitate și reflexe anormale ale mușchilor feței. Mai frecvent în leziunile nervului motor superior, ca și în leziunile cerebrale traumatice;
- Disartrie ataxică: această disartrie poate provoca o voce dură, cu variații ale intonației accentului, cu vorbire mai lentă și tremur în buze și limbă. Vă puteți aminti vorbirea cuiva beat. De obicei, apare în situații în care există leziuni legate de regiunea cerebelului;
- Disartrie hipokinetică: există o voce răgușită, răsuflată și tremurândă, cu inexactitate în articulație și există, de asemenea, o modificare a vitezei vorbirii și tremurului buzei și limbii. Poate apărea în boli care provoacă modificări în regiunea creierului numită ganglioni bazali, mai frecventă în boala Parkinson;
- Disartrie hiperkinetică: există o distorsiune a articulației vocale, provocând o voce dură și cu o întrerupere a articulației cuvintelor. Se poate întâmpla în cazurile de vătămare a sistemului nervos extrapiramidal, frecvent în cazurile de coree sau distonie, de exemplu.
- Disartrie mixtă: prezintă alterări caracteristice mai multor tipuri de disartrie și se poate întâmpla în mai multe situații, cum ar fi scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică sau leziuni cerebrale traumatice, de exemplu.
Pentru a identifica cauza disartriei, neurologul va evalua simptomele, examenul fizic și va ordona teste precum tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică, electroencefalograma, puncția lombară și studiul neuropsihologic, de exemplu, care detectează principalele modificări asociate sau care cauzează această modificare în vorbire.
Cum se face tratamentul
Tratamentul depinde de cauza și severitatea disartriei, iar medicul poate recomanda intervenții chirurgicale pentru corectarea modificărilor anatomice sau îndepărtarea unei tumori sau poate indica utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea simptomelor, ca în cazul bolii Parkinson, de exemplu.
Cu toate acestea, principala formă de tratament se face cu terapii de reabilitare, cu tehnici de logopedie pentru a îmbunătăți emisia vocii, a regla intensitatea, a articula mai bine cuvintele, a exercita respirația sau chiar a programa forme alternative de comunicare. Exercițiile de kinetoterapie sunt, de asemenea, foarte importante pentru a îmbunătăți mobilitatea articulației maxilarului și pentru a ajuta la întărirea mușchilor feței.
V-au fost utile aceste informații?
da nu
Parerea ta este importanta! Scrie aici cum ne putem îmbunătăți textul:
Alte intrebari? Faceți clic aici pentru a primi răspuns.
E-mail în care doriți să primiți un răspuns:
Verificați e-mailul de confirmare pe care vi l-am trimis.
Numele dumneavoastră:
Motivul vizitei:
--- Alegeți-vă motivul --- Boala Trăiți mai bine Ajutați o altă persoană Câștigați cunoștințe
Ești un profesionist din domeniul sănătății?
NuMedicianFarmaceutic Asistent medical NutriționistBiomedicalFizioterapeutFrumuset
