Mielita transversală acută este o inflamație care afectează cele două părți ale unei părți a coloanei vertebrale, provocând simptome cum ar fi dureri de spate, slăbiciune a picioarelor sau brațelor, paralizie și chiar scăderea sensibilității în mâini, fiind uneori confundate cu poliomielita, Guillian-Barré și nevrită traumatică.
Caracteristica principală a acestuia este inflamația coloanei vertebrale care provoacă paralizie și lasă mușchii foarte slabi și moi, o situație numită mielită acută flaccidă.
În general, această inflamație este cauzată de o infecție, dar se poate întâmpla și datorită unei boli autoimune care ajunge să atace celulele măduvei spinării și poate afecta copiii. Această boală poate exista ca parte a unei boli a sistemului nervos central, cum ar fi scleroza multiplă, o boală multisistemică, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau izolat.
Deși nu este întotdeauna posibil să se vindece complet mielita transversală, este posibil să se trateze cu medicina și fizioterapia pentru a ușura cele mai multe simptome și pentru a restabili calitatea vieții.
Simptomele mielitei transversale
Simptomele precoce ale mielitei transversale pot să apară și să se agraveze în câteva ore sau zile. În general, acestea includ:
- Durerea în coloana vertebrală, în special în partea inferioară a spatelui;
- Amețeală sau senzație de arsură în piept, abdomen, picioare sau brațe;
- Slăbiciuni la nivelul brațelor sau picioarelor;
- Dificultăți la menținerea urinei sau a fecalelor.
Din moment ce mielita poate afecta teaca de mielină a celulelor nervoase, transmiterea stimulilor nervului este în continuare afectată în timp și este, prin urmare, obișnuit ca simptomele să se agraveze în timp, devenind mai intense și poate chiar să apară paralizie.
Astfel, ori de câte ori există simptome care pot indica o problemă la nivelul coloanei vertebrale, este foarte important să consultați un medic generalist, de exemplu, pentru a identifica cauza și a începe tratamentul înainte de apariția leziunilor dificile. În această situație, este normal după diagnostic faptul că persoana este adresată unui neurolog.
Cum să confirmați diagnosticul
Pentru a diagnostica mielita transversală, consultați un medic generalist sau un neurolog atunci când există multe suspiciuni de probleme spinale. Doctorul, în plus față de evaluarea simptomelor și a istoricului bolilor, de asemenea cere, de obicei, unele teste de diagnosticare, cum ar fi rezonanța magnetică, puncția lombară și diferitele teste de sânge, care ajută la deghizarea altor boli.
Ce cauzează mielita transversală
Nu este încă cunoscut care este cauza exactă a mielită transversală, dar există anumite condiții care par să crească riscul de a dezvolta această problemă, cum ar fi:
- Infecții virale, în special în plămân ( Mycoplasma pneumoniae ) sau în sistemul digestiv;
- Infecții parazitare, cum ar fi toxoplasmoza sau cisticercercoza;
- Scleroză multiplă;
- Optic neurologie;
- Boli autoimune, cum ar fi lupusul sau sindromul Sjogren.
Deși este foarte rar, există, de asemenea, rapoarte despre cazurile de mielită transversală care au apărut după administrarea unui vaccin împotriva hepatitei B sau împotriva rujeolei, oreionului și varicelei.
Cum se face tratamentul?
Tratamentul mielitei variază foarte mult în funcție de fiecare caz, dar este de obicei inițiat cu utilizarea medicamentelor pentru tratarea posibilelor infecții, reducerea inflamației măduvei și ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea calității vieții. Unele dintre cele mai frecvent utilizate medicamente includ:
- Corticosteroizii injectabili, cum ar fi metilprednisolonul sau dexametazona: reduc rapid inflamația măduvei spinării și diminuează răspunsul sistemului imunitar, ameliorarea simptomelor;
- Terapia cu schimb de plasmă : se utilizează la persoanele care nu au prezentat îmbunătățiri prin injectarea de corticosteroizi și prin eliminarea excesului de anticorpi care pot provoca inflamația măduvei;
- Remedii antivirale : pentru tratarea oricăror posibile infecții virale care sunt active și dăunătoare măduvei;
- Analgezice, cum ar fi Acetominofeno sau Naproxen: pentru a calma durerea musculară și orice alt tip de durere care ar putea apărea.
După această terapie inițială și când simptomele sunt mai controlate, medicul poate sfătui sesiunile de fizioterapie pentru a contribui la consolidarea mușchilor și coordonarea antrenorilor, care pot fi afectați de boală.
În unele cazuri, poate fi necesar să se facă sesiuni de terapie ocupațională, astfel încât persoana să învețe să facă activități zilnice cu noile limitări care pot apărea în cazul bolii.