Sindromul Heller, cunoscut și ca tulburare secundară de dezintegrare, este o boală degenerativă a creierului. În acest sindrom, copilul dezvoltă o dezvoltare motorică și intelectuală normală până la vârsta de 3 ani (uneori mai mult) și, dintr-un anumit moment, începe să piardă toate abilitățile dobândite anterior, care se comportă similar cu cele ale autismului.
Faza de regresie durează între 4 și 8 săptămâni, în care principalele simptome sunt dificultatea utilizării cuvintelor deja cunoscute, pierderea autonomiei, pierderea controlului intestinal, pierderea interesului pentru activități sociale, izolarea, pierderea abilităților motorii, rulând și ținând obiecte.
Faza de regresie motorie este cea mai dificilă, copilul prezintă de obicei semne de confuzie și agitație. După această etapă se dezvoltă comportamente similare celor ale autismului: evitați contactul vizual, nu vă place să fiți îmbrățișat, sărutat sau orice fel de atingere și par să trăiți în propria lume.
Diagnosticul sindromului Heller se face prin observația simptomelor și se tratează într-un mod multimodal, care include remedii care reduc simptomele secundare ale bolii, cum ar fi tulburările de somn, terapiile sociale și fizioterapia. Aceste remedii ajută de asemenea la încercarea de a reintegra copilul în mediul social și de a-și îmbunătăți dezvoltarea motorie.
.jpg)
