Șocul cardiogen apare atunci când inima își pierde capacitatea de a pompa sânge într-o cantitate suficientă pentru organe, provocând o scădere semnificativă a tensiunii arteriale, lipsa de oxigen în țesuturi și acumularea de lichid în plămâni.
Acest tip de șoc este una dintre complicațiile majore ale infarctului miocardic acut și, dacă nu este tratată urgent, poate duce la deces în aproape 50% din cazuri. Astfel, dacă este suspectat un șoc cardiogen, este foarte important să mergeți imediat la spital pentru a confirma diagnosticul și pentru a iniția un tratament adecvat.
Semne și simptome
Simptomele care pot indica un posibil șoc cardiogen sunt:
- Respirație rapidă;
- Creșterea exagerată a frecvenței cardiace;
- Sudden leșin;
- Puls slab;
- Transpirație fără cauză aparentă;
- Pielea pielii și extremitățile reci;
- Scăderea cantității de urină.
În cazurile în care există acumulare de lichid în plămâni sau edem pulmonar, pot apărea și dificultăți de respirație și sunete anormale de respirație, cum ar fi respirația șuierătoare.
Deoarece șocul cardiogen este cel mai frecvent după un infarct, aceste simptome sunt, de asemenea, însoțite de simptomele unui atac de cord, cum ar fi senzația de presiune a toracelui, furnicături la nivelul brațului, durere în gât sau greață. Consultați o listă completă a semnelor care pot indica un atac de cord.
Cum să confirmați diagnosticul
Diagnosticarea șocului cardiogen trebuie făcută cât mai repede posibil în spital și, dacă este suspectat, este foarte important să mergeți rapid la urgența spitalului. Medicul dvs. poate utiliza anumite teste, cum ar fi tensiunea arterială, electrocardiograma sau radiografia toracică, pentru a confirma șocul cardiogen și pentru a începe tratamentul cel mai potrivit.
Posibile cauze ale șocului cardiogen
Deși infarctul este cea mai frecventă cauză a șocului cardiogen, alte probleme pot provoca, de asemenea, această complicație. Alte cauze posibile includ:
- Afecțiuni ale valvei cardiace;
- Eșecul ventriculului drept;
- Miocardită acută;
- Boală arterială coronariană;
- Aritmiile cardiace;
- Traumă directă a inimii;
- Intoxicarea inimii prin medicamente și toxine;
În plus, în stadiul mai avansat al sepsisului, care este o infecție larg răspândită a organismului, poate apărea și șoc cardiogenic, rezultând aproape întotdeauna în moarte. Verificați cum să identificați o sepsis, să începeți tratamentul și să evitați șocul cardiogen.
Cum se face tratamentul?
Tratamentul pentru șocul cardiogen este de obicei declanșat de îndată ce spitalul este urgent necesar, dar este necesar să fiți admis la o unitate de terapie intensivă unde se pot face diferite tipuri de tratament pentru ameliorarea simptomelor, îmbunătățirea funcției cardiace și facilitarea circulației sânge:
1. Utilizarea medicamentelor
În plus față de serul care se aplică direct în venă pentru a menține hidratarea și nutriția, medicul dumneavoastră poate utiliza în continuare:
- Remedii pentru a crește puterea inimii, cum ar fi Noradrenalina sau Dopamina;
- Aspirina, pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor și pentru a facilita circulația sângelui;
- Diuretice, cum ar fi furosemidul sau spironolactona, pentru a scădea cantitatea de lichid din plămân.
Aceste medicamente sunt, de asemenea, administrate direct în venă cel puțin în prima săptămână de tratament și apoi pot fi administrate pe cale orală când starea se îmbunătățește.
2. Cateterizarea
Acest tip de tratament se face pentru a restabili circulația în inimă, dacă a apărut un atac de cord, de exemplu. Pentru aceasta, medicul introduce de obicei un cateter lung, subțire, printr-o arteră, de obicei zona gâtului sau a zonei înghinale, în inima pentru a îndepărta un posibil cheag și pentru a permite sângelui să curgă din nou în mod corespunzător.
Înțelegeți mai multe despre felul în care se face cateterismul și ce face.
3. Chirurgie
Chirurgia este, de obicei, utilizată numai în cele mai severe cazuri sau atunci când simptomele nu se îmbunătățesc prin utilizarea de medicamente sau de cateterizare. În aceste cazuri, intervenția chirurgicală poate fi utilizată pentru a corecta o leziune cardiacă sau pentru a efectua o bypass inima, în care medicul plasează o altă arteră în inimă, astfel încât sângele să treacă în regiunea epuizată de oxigen din cauza prezenței unui cheag.
Când funcția inimii este foarte afectată și nu funcționează nici o tehnică, ultima etapă a tratamentului este efectuarea unui transplant de inimă, însă este necesar să se găsească un donator compatibil, care poate fi destul de complicat. Aflați mai multe despre transplantul de inimă.
Principalele complicații
Complicațiile șocului cardiogen sunt eșecul multiplelor organe nobile, cum ar fi rinichii, creierul și ficatul, care reprezintă majoritatea deceselor pacienților admiși la terapie intensivă. Aceste complicații pot fi evitate ori de câte ori diagnosticarea și tratamentul se fac devreme.
